Cândva vei fi surprins de tine

...şi uite că s-a sfârşit şi povestea asta. Poate că nu vroiam să se termine aşa, poate că vroiam să nu se termine deloc.
Azi s-a scurs ultima zi din al nouălea an petrecut la şcoală, şi deja regret. Nu o să te mai întâlnesc pe culoar şi nu vom mai sta pe scări să împărţim un kb, şi să ne facem planuri pentru vacanţă sau să planificăm un sleepover. Dacă mă gândesc bine, asta s-a întâmplat acum mult, muuult timp. Prin aprilie, sau... nu ştiu.
O să-mi fie dor.
Poate că nu am realizat că se va întâmpla aşa, poate că nu am realizat cât de nepreţuite au fost momentele petrecute împreună, poate că... aşa trebuie să fie.
Dar nu voi putea uita niciodată. Nu te voi uita niciodată aşa cum le-am uitat pe ele.


Eu sunt bine. Sper să fii şi tu.