E pentru ultima oara cand as vrea sa deschid acest subiect, nici nu stiu de ce il redeschid dupa aceste luni, pur si simplu imi trandaveam dupa-amiaza de duminica si mi-am deschis cutiuta cu amintiri si sentimente... Am pierdut haine, telefoane, poze, petreceri, nopti la mare, bijuterii, felicitari insa nimic nu se compara cu golul pe care ti-l provoaca pierderea prietenilor si odata ce le pierzi e clar ca e si vina ta, doar ca atunci cand pierzi vina nu e elementul principal ci acel ceva pe care nu-l mai ai... Obiectele le pierzi le simti lipsa, incerci a le cauta insa cu oamenii e diferit ai putea sa le tipi "please, don`t leave me" sau "te vreau inapoi" si ei ar putea sa inteleaga, dar nu o vor face si atunci vei plange.Nu am deschis subiectul din niciun motiv legat de societate ci din pura dorinta de a-mi descarca probabil frustrarea... Obisnuiam sa ma atasez foarte tare si sa ma deschid greu catre oameni, dar obisnuiesc sa ajut oameni ...Am multi prieteni, sau amici si de la cei la care ma asteptam cel mai putin m-au ajutat si m-au inteles, mi-au acordat sprijinul si nu m-au judecat...Iubesc. Nici macar eu nu inteleg, cand pierd ceva, orice, insa ca sa puteti intelege cand pierd prieteni ma culc plangand si ma trezesc plangand si imi accept vina, imi las orgoliul la o parte si ma caiesc, dar ma intreb "ei fac la fel?" si nimic nu-mi dovedeste ca le pare rau, atunci ...merg mai departe iar uneori in drumul meu mai privesc inapoi, insa nu vreau sa ma intorc caci mi-am construit alt drum, privesc inapoi imi spun ca mi-ar fi placut sa pastram amintirile curate si sa nu le murdarim cu noroiul din sufletele noastre, insa ma multumesc cu acele amintiri putine pe care nu le-am patat si zambesc. As vrea sa repet cu acest post nu vreau sa obtin nimic, ce stiu eu ce, vreau doar sa imi scriu sentimentele .Inchid acest subiect ce ma mai doare uneori, dar amintirile ma bucura si ma fericesc nu regret, si vorba unui om ce-l iubesc "sa regreti doar ce nu ai facut"..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu